Mă gândesc că poate o să pară puțin cam prea...târziu trezind această carte,acest fenomen în fața ochilor voștrii acum. Doar că nu mă pot abținee!
E ca și cum aș reînvia toată splendoarea acelor sentimente împreună cu voi.
Am făcut cunoștință cu acest fenomen mult prea devreme ca să mă las înșelată de aparențe. Văzusem păreri pro și contra-recunosc,părerile pro erau mai multe-dar,cu gândul de neștiință,am lăsat totul baltă. Mare prostie! Să nu o faceți niciodată.
Ei bine,într-o zi mi se câștigase dreptul să iau orice vreau din această lume. Nu pot să-mi dau seama cum,dar ''Jocurile Foamei'' fusese primul lucru de pe lista. Părerile pro mă marcaseră.
Am înșfăcat cartea și am devorat-o de-a dreptul. Nu mi se mai întâmplase așa ceva de când cu fenomenul Amurg,doar că atunci eram mai mică.
Acțiunea imprevizibilă,personajele care îmi urmau și visele noaptea,atât de puternic accentuate,firul narațiunii așa ușor de urmat,și sentimentul că nici nu mai știam când dădeam o pagină peste alta în descoperirea frumoasei povești de contopire a sentimentelor...m-a făcut să o încadrez în prim-planul bibliotecii mele.
Și când te gândești că totul începe atât de imprevizibil...
Într-un viitor postapocaliptic, peste ruinele unui continent cunoscut odată ca America de Nord se întinde naţiunea Panem. Ca simbol al puterii Capitoliului asupra celor douăsprezece districte conduse cu o mână de fier, în fiecare an este organizat un concurs sadic şi sângeros - Jocurile Foamei. Douăzeci şi patru de adolescenţi sunt răpiţi de lângă familiile lor şi aruncaţi în luptă pe viaţă şi pe moarte, televizată şi urmărită cu frenezie. Doar unul dintre ei se va întoarce acasă faimos, bogat şi... viu. Cine va câştiga cursa nebună pentru supravieţuire?
Am găsit păreri care marcau partea ''subînteleasă'' a poveștii. Să fiu înțeleasă...cartea e fenomenală,nu numai prin ideea autorului pe care a dezvoltat-o ci prin tot. Efectele vizuale pe care ți le dăruiește te face să te întrebi dacă o să vezi așa ceva vreodată,sentimentul de ieșire din sufocarea personajului principal te lasă fără grai. Katniss este una dintre cele mai puternice personaje pe care am avut ocazia să le citesc. Cuvintele m-au lăsat să o citesc dar conștiința m-a lăsat să o judec. Este un personaj complex.
Planul exterior al personajului,pe lângă faptul că este o viziune a viitorului, îl face pe cititor să fie neașteptat la puterea tuturor elementelor. Culorile tari,pigmenții de dorintă a oamenilor la vederea jocului te fac să dorești și tu să vezi același lucru. Pentru că,la sfârșit,chiar dacă nu o să-ți dai seama,o să fii printre acei oameni care vor să vadă un spectacol bun. O să vrei să vezi cum moartea poate conduce.
Mi-au plăcut la nebunie momentele dintre ea si Peeta și mereu îmi ofereau un plan întreg numai de intimidate și iubire.
Am vizionat și filmul din fericire. Bineînțeles,nu se compară cu cartea,dar se poate compara cu viziunea pe care am avut-o asupra ei. Și acest lucru m-a impresionat. De-a dreptul!
''May the odds be ever in your favor!''
''Furia mă cuprinde brusc,fiindcă viața mea e la mezat și ei n-au nici măcar decența de a-mi da atenție. Fiindcă sunt eclipsată de un purcel mort. Inima începe să-mi bată nebunește,îmi simt obrajii arzând. Fără să mă gândesc,scot o săgeată din tolbă și o trimit exact către masa lor. Aud strigăte alarmate în timp ce creatorii-de-joc dau înapoi împleticindu-se. Săgeata străpunse mărul din gura purcelului și îl țintuiește de peretele din spate.Toți mă privesc nevenindu-le să-și creadă ochilor.
-Vă mulțumesc pentru atenție,le spun.
Pe urmă fac o plecăciune și o iau drept spre usă,fără să fi primit permisiunea de a mă retrage.''
''Melancolia mi se răspândește în întregul trup,ca un lichid ce mi se scurge prin vene.''
''Nu sunt frumoasă. Nu sunt superbă. Sunt tot atât de strălucitoare ca soarele.''
'''-Mai întâi apleacă-te o clipă,zice el. Trebuie să-ți spun ceva.
Mă aplec și îmi lipesc urechea teafără de buzele lui,care mă gâdilă în timp ce îmi vorbește în șoaptă.
-Nu uita că suntem îndrăgostiți nebunește,așa că poți să mă săruți ori de câte ori simți nevoia.
Îmi salt capul cu o smucitură,dar sfârșesc prin a izbucni în râs.
-Mulțumesc. O să țin minte.''
''Și are dreptate. Dacă vreau să-l țin pe Peeta în viață,trebuie să-i ofer publicului ceva mai mult,care să impresioneze. Îndrăgostiții născuți sub o stea potrivnică,dorindu-și cu disperare să se întoarcă acasă împreună. Două inimi bătând la unison. Romantism.
''Face ochii mari când înțelege care e adevărul. Îi astup gura și nasul,apăsându-mi palma cu putere,silindu-l să înghită în loc să scuipe. Încearcă să vomite,dar e prea târziu,începe deja să-și piardă cunoștința. Exact în clipa când adoarme,citesc în ochii lui că fapta mea e de neiertat.
Mă așez pe călcâie și îl privesc cu un amestec de tristețe și de satisfacție. Îndepărtez o mură răzlețită,care îi pătează bărbia.
-Cine nu e în stare să mintă,Peeta?întreb,cu toate că el nu mă mai poate auzi.
Asta n-are importantă. Restul Panemului mă aude.''
Foarte frumos comentariul tau despre acest fenomen. Eu te sustin, filmul este genial si cartile trebuie citite :)
RăspundețiȘtergere