Ma uit atenta la acest titlu de pe coperta incercand sa inteleg ceea ce m-a atras de prima data la ea. O fi aceste trei cuvinte inrodite astfel incat sa-mi demonstreze ca e vorba de o poveste fara sfarsit,fara margini de iubire sau de un joc al mortii unde toti castiga esecul celuilalt?
Am citit aceasta carte cu ''tot sufletul'',daca
pot spune asa,dedicandu-ma ei,intrand in sufletul personajului principal si incercand sa ma caracterisez pe mine,pentru ca asta face acest roman-isi spune povestea dar reuseste sa te descoperi intr-o alta parte a vietii. Iti cere parerea.
Romanul are drept protagonist pe tanarul Tudor Petrican,un elev eminent care se joaca cu saracele fete care ii cad in abisurile privirii din primele clipe. Este un joc propriu,prin care isi hraneste orgoliul,mandria tiranica pentru a demonstra ca este cel mai bun,ajungand la anumite procedee...pline de tupeu.
In timpul facultatii,cuprins de puterea farmecului sau,intalneste o bruneta cu ochii ca niste luceferi,Micaela,unde o invita la un vals. Incearca sa o cucereasca dar isi da seama ca nu toate femeile sunt la fel,ca viata e frumoasa,strans legata de toate nefericirile prezentului.
Isi demonstreaza,intr-un sfarsit,ca posibila fiinta a iubirii s-ar putea regasi si in el,iar tot ce trebuie sa faca este sa incerce sa nu se opreasca din acel dans unde s-ar putea sa-i aduca propria sinucidere.
In tot acest traseu al romanului,de 270 de pagini,jocul orgoliului,al iubirii si al mortii isi contureaza propriile reguli...sau poate ca nu.
Citate...
- ''Asadar,se intamplase si minunea minunilor:o cucerisem pe Micaela. O sarutasem cu voia ei si asta insemna capitularea. Pana aici fusese urcusul:greu,anevoios,plin de truda,obstacole,primejdii. Dar pusesem piciorul pe culme. De aici se deschidea luminisul,paradisul,fericirea... Asadar,asta fusese totul? De ce se topise asa de repede rezistenta Micaelei? De ce nu ma infruntase mai mult? De ce nu ma mai chinuise inca o luna,doua,un an? Atunci as fi iubit-o,poate! Dar ea,numai dupa trei luni de zile,imi cazuse in brate,sfarsita! Si maine-poimaine va fi a mea,si totul se va ineca in obisnuita. Dragostea isi va fi trait viata.''
- ''-Ce faci? Nu e voie! Esti nebun? Ce te-a apucat? -Nu intelegi ca plecam la Constantinopol? Doar nu vorbesc...turceste!''
- ''Este de preferat iadul cu o femeie desteapta,decat paradisul cu una proasta.''
- '' Abia acum imi dadeam lucid seama de gravitatea ''faptei''. Otrava ei,care lucra mocnit inca de aseara,reusise,in fine,sa-mi cuprinda toata fiinta.''
- ''Daca o prindeam asupra faptului,poate as fi omorat-o,fara discutie. Insa felul cu aflasem de necredinta ei excludea o asemenea razbunare sangeroasa,prin aceea ca pregatirea calculata cu sange rece m-ar fi lipsit de spontaneitatea gestului si,in acest caz,impulsul ar fi fost sugrumat,anulat de tendintele bune ale eului.''
- ''Gandeam fara ganduri sau,mai precis,in absenta constiintei. Situatia era,desigur,cantarita in strafundurile inconstientului care lucra febril,fara sa-mi comunice deciziile. Deocamdata,in constiinta mea domneau pustiul,acalmia,haosul-ca dupa o catastrofa.''
- ''Zambeam inghetat,vorbeam cu sufletul pustiu si mana care trebuia s-o sugrume o mangaia,ca si cum nu se petrecuse nimic.''
- ''Desi o durea,desigur,succesul meu,tinuse totusi sa ma felicite. Mie imi ajungea numai sa fi stiut ca a plans.Ii doream sa fie fericita,i-o spusesem pe toate caile,dar cine i-ar fi ingaduit sa fie fericita cu altul? Pentru nimic in lume!''
- “Iubirea e nesatioasa, de un egoism salbatic, vrea sa-i sacrifici tot
fara sa-i ceri nimic in shimb, multumindu-te doar cu ceea ce-ti ofera.
Eu am vrut totul de la tine pentru ca-ti dadusem totul si oricum ceva
mai bun decat mine nu puteam eu sa-ti dau. De aici a pornit greseala, de
la acest schimb in aparenta just. Dar ce experienta aveam eu, de unde
sa stiu eu ca iubirea dintre doua fiinte nu e niciodata egala, ca
balanta atarna cand intr-o parte, cand intr-alta, dupa variabile de care
foarte greu ne dam seama. In cazul nostru balanta atarna in favoara ta.
Lanturile cu care ma incatusai erau mult mai puternice decat ale mele.”
Am observat ca nu sunt singura care a realizat ca anul acesta,2011,a fost printre cei mai buni si sper ca si anul care vine,2012,sa fie si mai bun.
